Uf, după nani la pieptut cu mami :)

Mami s-a trezit deja... Eu vreau sa mai fac nanoi pentru ca sunt pitac :)

Piticul somnoros :-)

Mie îmi place să dorm cu burtica în sus :-D.

Sweet baby, Tomy

Întotdeauna mi-au placut pisicile, de când eram mic copil, adoram pisicile. De-a lungul timpului, la tara, am avut zeci de pisici. În noiembrie 2012, ne-am decis sa adoptăm un motan care sa trăiască cu noi în București, în apartament.

Ok, zis și făcut. Dar doar după zile întregi de stat pe site-urile de adopții, așteptând doar, doar sa apară un pitac european tigrat :). Ei da, bineînțeles ca a apărut, am sunat imediat la numărul de telefon afișat și am aflat mai multe detalii despre prunc ( era o zi de miercuri). Am stabilit cu doamna sa mergem sa îl luam sâmbătă, pe 1 decembrie. Pfff, au urmat 3 nopți de nesomn... Ne făceam tot felul de gânduri / griji pentru pitic. După zeci de documentari, am înțeles că toate cele necesare pentru pisic trebuie cumpărate înaintea venirii acestuia ( litiera, mâncare, jucării, cușcă de transport, culcuș, etc). Buun, hai la pet shop sa îi cumpăram băiatului de toate :). Doua ore, doua ore am stat amândoi pana am ales o punga cu bobite, câteva cutii de pate, litiera și cușcă. Timpul și banii nu contau, doar urma sa avem un copilaș în curând :). Ne-am întors acasă, am început sa pregătim toate cele, inclusiv culcușul improvizat dintr-un cos, perna și un pled.

Urma ultima seara de nesomn... A trecut repede, ne-am trezit și am plecat spre puiul nostru. Uf, uf! Am ajuns în fata blocului, emoții, am sunat la interfon iar doamna ne-a invitat în casa. L-am văzut pe Tomy țopăind cu fratiorul lui și am fost maxim de îndrăgostită. Am început sa mă joc cu ei, sa ne împrietenim timp de vreo 30 min. Dar a urmat un moment neplăcut, l-am luat de lângă mama și fratiorul sau :(... Trist moment, no comment.

Drumul spre viitoarea casa nu a fost lung, am ajuns și imediat a început sa miroasa toate colturile casei. După o oră, a început sa plângă, probabil își amintea de mama lui. L-am luat în brațe la mângâiat, imediat a simțit dragostea mea și a adormit la pieptul meu :), ah ce moment! Chiar acum sta și doarme pe burta mea :).

După câteva zile au început și draciutele, frunze rupte, vaze sparte, perdea distrusa... Dar toate aceste lucruri nu mai contează, avem un copilaș :).

Despre mine :)

Lung drum, dar dacă este parcurs în 2, pare mai lin... Fără prea multe hopuri. Sunt Michellle, mama tuturor pisicilor, cum mă mai prezint eu, uneori. Da, ador pisicile, probabil într-o alta viața am fost / voi fi pisica :).

Sunt viitor psiholog, dar mai am câțiva pași de parcurs pana voi obține dreptul de a practica. Nu mă grăbesc, sunt tânără, am toată viața înainte ( după cum îmi zice sotul meu).

In al doilea an de facultate, din greșeală, mi-am descoperit o pasiune... IT-ul... Știu, nu are nici o legătură cu psihologia, dar dacă lucrezi în vânzări it, cu siguranță o poți aplica în timpul întâlnirilor.

Am un copil mic, împlinește 3 luni pe 8 ianuarie, il cheamă Tomy și este un alintat de pisic.
Momentan, cam atât despre mine, sa vedem ce inspirație voi avea pentru blogul meu. 

http://www.youtube.com/watch?v=HUIllVCwWGU